#Exponatul Lunii

Părțile principale ale aparatului cuprind carcasa, burduful, obiectivul și sistemul de vizare. Carcasa este alcătuită din două cadre de lemn de nuc lăcuit, unite printr-un burduf pliabil din material textil negru, care permite extensia necesară pentru focalizare. Pe panoul frontal se află obiectivul anastigmat Agfa, montat într-un obturator de tip Compur, produs de F. Deckel din München. Dispune de un vizor pliabil tip „brilliant" pentru orientare portret și peisaj. Utilizează plăci fotografice din sticlă acoperite cu un strat de emulsie fotografică, montate în casete de lemn de nuc, cu dimensiunea cadrului de 9x12 cm.
Modelul din lemn de nuc, considerat vârful de gamă „Agfa Isolar Luxus", a fost proiectat de fabrica A.H. Rietzschel din München, preluată de AGFA în 1925 și care a continuat producerea acestui tip de aparat sub numele propriu până la sfârșitul anilor `20 ai sec. XX.
Piesa a fost restaurată de Mihail Culașco, Secția Restaurare MNIM.
Scurt istoric al aparatului fotografic
Istoria aparatului de fotografiat numără 200 de ani, timp în care acesta a evoluat, de la camera obscură până la dispozitivul digital de astăzi. Momentele importante de-a lungul parcursului istoric includ: prima fotografie permanentă realizată în 1826 de fizicianul francez Joseph Nicéphore Niépce, folosind o cutie de lemn și o placă acoperită cu bitum de Iudeea; inventarea primului procedeu fotografic - dagherotipia - în anul 1839 de către francezul Louis Daguerre, care a marcat nașterea oficială a fotografiei; inventarea calotipiei, procedeu de realizare a fotografiei bazat pe principiul negativ/pozitiv, de către fizicianul și chimistul britanic Fox Talbot; inventarea plăcilor de colodiu umede de către englezul Frederick Scott Archer și a plăcilor fotografice de sticlă uscate de către britanicii Richard Leach Maddox și John Huds Bennet; introducerea filmului fotografic flexibil montat pe role și lansarea primului aparat Kodak de către inventatorul american George Eastman; lansarea primului aparat care folosea film de 35 mm de către compania germană „Leica"; lansarea primului aparat fotografic instant „Polaroid", inventat de americanul Edwin Land. În cele din urmă, începând cu 1975, acest drum a condus la revoluția fotografiei digitale. Fiecare pas succesiv a făcut ca aparatele fotografice să devină mai mici și mai rapide, îmbunătățind semnificativ calitatea imaginii.
Primul atelier fotografic a fost deschis la Chișinău în 1854 de către Eduard Glewski, iar înainte de Primul Război Mondial în Basarabia existau deja circa 100 de ateliere de fotografie.
Colecția Muzeului Național de Istorie a Moldovei cuprinde peste 30 de aparate fotografice, realizate în Austria; Germania, Franța, URSS, Japonia și China, datate cu sf. sec. XIX-anii 2000, între care aparate cu burduf pliabil, camere de tip BOX (cutie), aparate reflex cu un singur obiectiv (SLR) și cu două obiective (TLR), aparate digitale (DSLR).

Tur Virtual

Publicaţii

Albume

Eugen Sava, Aurelia Cornețchi, Elena Postică, Elena Ploșnița

Muzeul Național de Istorie a Moldovei 1983-2013

Seria “Albume” I, Chișinău, 2013. 191 p. ISBN 978-9975-80-811-8.

Fondat în 1983, Muzeul Național de Istorie a Moldovei pe parcursul anilor a devenit o instituție cultural-științifică cu o personalitate bine individualizată, un important segment al memoriei naționale. Odată cu instalarea sa în rândul instituțiilor publice, muzeul a pledat permanent pentru protejarea, valorificarea științifică și publică a patrimoniului istorico-cultural, a devenit scena dezbaterilor științifice specializate, a dat tonul și a impus regulile în muzeografia moldovenească, a propus și a promovat proiecte de legi în domeniu, diverse acte normative, a promovat permanent dialogul cultural și științific, a militat întotdeauna pentru un demers expozițional accesibil publicului larg.

Muzeul astăzi ocupă un loc bine definit în ierarhia sistemului muzeal moldovenesc, prin contribuția pe care instituția a adus-o la dezvoltarea muzeografiei moldovenești, prin afirmarea unei personalități distincte ce s-a impus treptat, prin atitudinea sa față de public, care îl sprijină și îl percepe ca parte a cotidianului cultural.

La sfârșitul anului 2013 Muzeul Național de Istorie a marcat aniversarea a 30-a de la creare. Momentul aniversar a fost marcat și prin publicarea Albumului Muzeul Național de Istorie a Moldovei 1983-2013. Lucrarea a izvorât din respectul față de muzeu și publicul lui, față de cunoașterea valorilor naționale, dar și din nevoia de a prezenta și promova instituția muzeală și este în același timp un omagiu tuturor celor care prin preocupările lor au contribuit la apariția și dezvoltarea Muzeului Național de Istorie. Albumul este o realizare intelectuală demnă de reținut prin valoarea documentară și pentru utilitatea demersului, în general.

Încadrat între cele două coperte colorate, cuprinsul volumului ilustrează momente și evenimente esențiale referitoare la organizarea și dezvoltarea muzeului pe parcursul a 30 de ani. Lucrarea este bine structurată în câteva compartimente: Prefață, Scurt istoric, Patrimoniu, Expoziții, Activități științifice, Manifestări cultural-educative, Personal. Privită în ansamblul ei reprezintă o valoroasă contribuție la dezvoltarea muzeologiei moldovenești. Volumul însumează circa 170 de imagini care reflectă diverse activități ale muzeului, evoluția instituției pe parcursul celor 30 de ani de existență și reprezintă cele mai semnificative bunuri culturale muzeale etalate în expoziția permanentă, în expozițiile temporare sau păstrate în depozitele muzeale. Imaginile sunt de o calitate grafică bună. Lor, imaginilor autorii le-a încredințat întreaga responsabilitate de a prezenta trecutul și prezentul muzeului.

În atmosfera muzeului cititorul este introdus de Prefața, semnată de dr.hab Eugen Sava, directorul general al muzeului, care prezintă foarte sintetic, apariția, evoluția și semnificația instituției muzeale. Fiecare compartiment se deosebește printr-un design aparte, elaborat de Ivan Litsiuk. Volumul a fost întocmit de dr.hab. Eugen Sava, Aurelia Cornețchi, dr. Elena Postică, dr.hab. Elena Ploșnița.

Albumul este o nouă contribuție la o mai aprofundată cunoaștere a trecutului muzeografiei moldovenești, o realizare intelectuală demnă de reținut prin valoarea documentară și pentru utilitatea demersului, în general.

Apărut în 2013 la Casa editorial-poligrafică Bons offices din Chișinău, Albumul este destinat tuturor celor interesați, pasionați de muzeu și patrimoniu, iar toate textele sunt prezentate în trei limbi: română, engleză și rusă.

Elena Ploșnița